Ma vreau inapoi

Imi vreau inapoi haosul meu celebru...
Imi vreau inapoi imaturitatea mea inovatoare...
Imi vreau inapoi inconstienta mea premiata cu Nobel...

Pe scurt: ma vreau inapoi! Da, eu! Vreau sa ma gasesc si nu stiu unde sa ma caut. Printre flori? Nu, acolo e un loc plin de gaze colorate care nu vor printre ele o picatura de monotonie. Printre nori? Sunt prea obosita sa zbor pana acolo. Printre pesti? La cata energie am in clipa de fata probabil as ramane acolo. Printre flacari...flacari de idei, scantei de amintiri...asta e! Idei! Cum eram eu. Ma caut prin trecut. O caut pe acea eu nonconformista care sorbea viata cu un pai dintr-o cutie de Fanta. De ceva timp nu ma regasesc. M-am pierdut pe drumuri nepavate. Nu mai rad, mi s-a luat si ultima picatura din ceea ce puteam fi eu. Si de parca asta nu putea fi deajuns, mi s-au ars toate becurile de la felinarele care-mi luminau drumul. Da, stiu, jalnic...mai ales pentru mine. Sunt ca un zbor fara o pasare, ca o Luna fara Soare, ca un gand fara o viziune. Nu-mi mai aud ecoul...Unde naiba suuuuunt? O voce din interiorul meu imi spune ,,Nu dispera!". Stii ce? Tu ai face-o daca ai fi in locul meu. Eu sunt in locul tau. Si am de gand sa te intreb cat ai de gand a o mai tii asa? Iti plangi singura de mila...JALNIC! Nu ma ajuti... Dc sa o fac eu cand o poti face tu? Desi vocea asta era foarte enervanta mi-am dat seama ca avea dreptate. Daca eu nu ma vreau cu-adevarat inapoi cine sa ma aduca?
Limita e cerul!? Gresit! Sunt o gramada de lucruri care se afla dincolo de cer. Mai departe, mai departe si mai departe...
So get find them!